E mai clar ca oricând că prea mare parte din tehnologia de care depinde lumea este controlată de prea puțini giganti tehnologici, majoritatea având sediul în Statele Unite și în China.
Stocarea în cloud, găzduirea web, e-mailul, rețelele sociale, apelurile video, platformele de comunicare și instrumentele de productivitate de bază pe care companiile și guvernele le folosesc zilnic au devenit o infrastructură esențială. Economia modernă nu poate funcționa fără ele. Iar controlul asupra acestei infrastructuri le oferă furnizorilor, dar și țărilor sub a căror legislație funcționează, o putere disproporționată asupra tuturor celor care depind de ea.
Monitorizăm această concentrare de ceva timp. Cercetarea noastră anterioară a constatat că 74% dintre companiile europene listate la bursă se bazează pe tehnologia americană, alimentând în Europa o dezbatere amplă despre securitatea economică, suveranitatea digitală și riscurile geopolitice.
Acum am descoperit că Canada este expusă și mai mult decât Europa. Am analizat 220 de companii listate la bursă, care reprezintă 70% din capitalizarea totală a pieței bursiere canadiene, și am constatat că 87% dintre ele se bazează pe infrastructură deținută de SUA pentru e-mailul lor. Aceeași situație s-a înregistrat în cazul a 84% dintre cele mai mari 100 de municipalități. Am mai constatat că toate cele 14 domenii guvernamentale federale, provinciale și teritoriale se bazează pe infrastructură americană de e-mail.
Ca să fie clar, problema nu este că aceste companii sunt americane. Riscul apare atunci când prea mare parte din infrastructura de care depinde lumea se află sub controlul și jurisdicția unui singur guvern, oricare ar fi el. Într-o perioadă de tensiuni geopolitice tot mai mari și de negocieri comerciale, considerăm important să înțelegem pe deplin diferitele pârghii pe care o țară le poate deține în ascuns asupra alteia.
Cum am măsurat dependența Canadei de tehnologia americană
Am colectat datele folosind aceeași metodă ca în cercetarea noastră anterioară din Europa. Cu ajutorul interogărilor DNS publice, am identificat înregistrările mail exchange (MX) asociate domeniului fiecărei organizații. Aceste înregistrări arată ce companii gestionează e-mailul unei organizații, fie direct, fie printr-un serviciu de securitate a e-mailului.
Pentru Canada, am analizat trei segmente ale economiei și sectorului public:
Guvernele federale, provinciale și teritoriale. Am examinat toate cele 14 domenii federale, provinciale și teritoriale. Dintre acestea, toate cele 14 se bazează pe Microsoft 365.
Companiile. Am analizat cele 220 de companii din indicele S&P/TSX Composite, care reprezintă împreună circa 70% din capitalizarea totală a pieței bursiere canadiene. Dintre companiile analizate, 161 foloseau Microsoft 365, iar nouă foloseau Google Workspace pentru infrastructura lor de e-mail.
Municipalitățile. Canada are peste 4.000 de guverne locale, așa că ne-am concentrat asupra celor mai mari 100 de municipalități ale țării după populație. Dintre acestea, 77 foloseau Microsoft, iar una folosea Google.
De ce contează acest lucru
Problema acestei situații este destul de simplă: o singură companie, cu sediul într-o singură țară, funcționând sub legile unei singure țări, găzduiește e-mailul guvernelor unei întregi națiuni din G7.
Legislația americană îi oferă acelei țări o putere reală. Conform CLOUD Act, autoritățile americane pot obliga companiile americane de tehnologie să predea datele pe care le dețin, inclusiv datele stocate în afara SUA. De exemplu, când SUA au impus sancțiuni Curții Penale Internaționale, Microsoft a închis contul de e-mail al procurorului șef al instanței(fereastră nouă), un gest pe care Microsoft a susținut inițial în fața parlamentarilor britanici că fusese decizia proprie a CPI, pentru ca apoi să recunoască că declarația era inexactă. Accesul la infrastructură poate fi retras din motive politice și aproape peste noapte.
AWS, Microsoft Azure și Google Cloud acoperă aproximativ 85% din piața europeană de cloud, iar când unul dintre ele are o defecțiune, problemele se propagă în cascadă. O defecțiune majoră AWS de la sfârșitul anului 2025 a blocat aplicații din toate sectoarele; nouă zile mai târziu a urmat o defecțiune Azure(fereastră nouă), care a lăsat Outlook, Teams și zeci de servicii pentru întreprinderi deconectate timp de opt ore.
O mare parte din infrastructura de e-mail folosită de companiile și guvernele canadiene depinde de Microsoft, ceea ce le expune la același tip de întrerupere a serviciului.
Aceste riscuri există însă indiferent de care țară deține pârghia. O lume în care un guvern poate pătrunde legal în comunicațiile centrale ale altor națiuni este problema, indiferent cine este acel guvern și unde își au sediul companiile sale.
Canadienii reacționează deja
Dependența pe care am măsurat-o în sectoarele public și privat din Canada apare în contextul unei rupturi mai ample în relațiile Canada-SUA, inclusiv tarife represalii egale dolăr cu dolar și negocieri comerciale care au eșuat într-un mod foarte public.
Acest context modelează deja felul în care canadienii își percep dependența tehnologică. Raportarea Politico(fereastră nouă) privind dilema suveranității digitale a Canadei descrie o țară care își croiește propria cale pentru a reduce dependența de tehnologia americană, remarcând faptul că economia sa mai mică și industria tehnologică legată de SUA îi limitează grav puterea de negociere. Acest lucru oglindește schimbarea pe care am documentat-o în Europa în ultimul an, unde cercetarea noastră a constatat că 73% dintre europeni consideră că societățile lor se bazează prea mult pe tehnologia americană, iar 56% spun acum că infrastructura locală contează mai mult pentru ei decât în urmă cu un an.
Poziția Canadei diferă de cea a Europei într-un mod important: instituțiile europene au trecut de la diagnostic la legislație, pachetul Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică alocând finanțări importante alternativelor locale. Instituțiile canadiene nu au anunțat planuri de migrare, iar noi nu suntem cei care să cerem asta. Proton este o companie elvețiană. Ce putem face este să arătăm ce spun datele și ce implică ele pentru oricine depinde de aceste sisteme, inclusiv ce dezvăluie tranziția lentă și imperfectă a Europei despre cât de grele sunt aceste mutări în practică.
Ce poate face orice organizație în această privință
Pentru companiile și instituțiile canadiene care își evaluează propria expunere, primii pași sunt concreți:
Enumerați fiecare instrument de la terți pe care îl folosiți: Marcați care au sediul în afara Canadei și care dintre acestea se află sub jurisdicția legală a unui guvern străin.
Identificați ce v-ar opri operațiunile: Dacă ar fi tăiate mâine, ce instrumente ar bloca munca? Acest aspect ține de planificarea continuității activității.
Verificați unde se află datele dumneavoastră: Legislația cărei țări le guvernează? Cine le poate accesa și prin ce procedură legală?
Testați alternativele: Pentru majoritatea instrumentelor critice, există alternative canadiene și europene, iar unele oferă instrumente integrate care facilitează trecerea, precum Easy Switch de la Proton.
Mutați mai întâi serviciile cu cel mai mare risc: O migrare completă durează. Începeți cu sistemele de care nu vă puteți lipsi.
Atunci când e-mailul de afaceri se bazează pe companii americane de tehnologie, vă expuneți organizația la riscuri strategice care, până la urmă, nu țin de dumneavoastră.
